Dintr-o cerească Împărăție
Și veșnicia-i doar un gând
Dar anii aici parcă-s o mie
Și ce durere mare-a fost
Când numele ni l-am uitat
Iar chipul Tatălui Ceresc
Încet s-a șters și tulburat
Acum suntem doar oameni
Și-am părăsit pacea de sus
Sau îngerii fără de aripi
Care-am uitat ce ne-a fost spus
Acum tristețea ne e soră
În lung războiul dintre forțe
Dar vom învinge într-o zi
Și capturăm iubirea-n torțe
Încet ne luminăm cărarea
Și vom zbura în necuprins
Spre brațele acelui Tată
Din universul de nestins
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu